Era o vreme când Bucureştiului i se spunea Micul Paris şi pentru că în restaurantele lui – cele de pe Podul Mogoşoaiei, devenit, de ceva vreme, Calea Victoriei, ca şi de pe marile lui bulevarde – se gătea după rigorile celei mai înalte bucătării. Era o vreme când chefii de la Grand Hotel, Boulevard ori Capitol rafinau gastronomia autohtonă aşezând-o în rând cu cea vest-europeană şi când chiar meniurile de la evenimentele Casei Regale înglobau reţetarul  tradiţional...

Ambiţia şi efervescenţa acelui timp le-am regăsit, cu puţină vreme înainte de Crăciunul anului 2012, în cadrul unui eveniment exemplar pentru gastronomia Bucureştiului (de azi), un concurs culinar al maeştrilor acestei arte, care a ajuns deja la a patra ediţie. “Bucătarul de Aur al Bucureştiului” - organizat de Federaţia Bucătarilor din România - s-a încheiat cu o seară de gală, pe linia acelor dineuri ale lumii bune de odinioară, care îmbinau gastronomia de calitate cu muzica, dansul şi caritatea. Pentru că, mai mult decât finala unei competiţii de anvergură (care a cunoscut toate etapele preliminare, în lunile de dinainte), gala a oferit celor 70 de invitaţi un regal gastronomic şi prilejul de a aduce o rază de speranţă în inima unor copii.

Dar să le luăm pe rând.

În finală au intrat patru echipe – care au trecut, până atunci, prin “furcile caudine” ale mai multor jurizări – respectiv câte un bucătar şi un ajutor: Bran Arpad (Buffalo Steak House), Florin Marian Ivan (Casa Mediterana), Alexandru Dobre (Casa Doina), Cristian Lazăr (Grand Hotel Continental). Patru echipe care aveau de făcut faţă marii şi eternei provocări a bucătarilor noştri profesionişti: să gătească un meniu de top, inspirat din gastronomia românească. Şi trebuie să recunoaştem că rezultatul a fost unul pe măsura aurei pe care o are bucătăria românească - fie ea burgheză (antebelică şi interbelică) ori rural