Multe dintre aventurile lui Mihai Vodă s-au pierdut, împreună cu picanteriile lor, în negura vremurilor.

Dar, după cum notează și istoricii, soarta a făcut ca tocmai marturiile despre iubirea pe care voievodul i-a purtat-o unei anumite femei să rămână vii. Ostenit de multe campanii militare, înșelat de prieteni, înconjurat de dușmani de moarte, neînțeles de soție- Doamna Stanca, principe peste toate cele trei țări române...Cu toată această povară ”în spate”, Mihai Viteazul își găsește, când trecuse deja de vârsta de 40 de ani, marea dragoste. Astfel, pe fondul decorului rece al Curții de la Alba Iulia, se înfiripă dragostea domnitorului pentru Velica. Devine nedezlipit de ea, iar când pleca la Târgoviște o lua și pe ea cu el, după cum povestește istoricul Constantin Gane. "Fiind acum singur în Alba Iulia, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-și ascunde dragostea; dimpotrivă, voi ca toata lumea să știe că Velica era a lui - un omagiu adus frumuseții ei”.

Din acel moment

„Doamna” Velica (n. a doua jumătate a sec. XVI – d. începutul sec. XVII). Membră influentă din anturajul lui Mihai Viteazul (1593–1601). A doua fiică a logofătului Ioan Norocea şi a domniţei Stana, descendentă a Muşatinilor şi Basarabilor, prin Doamna ­Chiajna şi Mircea Ciobanul, bunicii ei din partea mamei. După un foarte scurt mariaj (nunta fiind consemnată cronici) cu fiul lui Miloş (fratele lui Alexandru II Mircea), s-a căsătorit cu nobilul italian Fabio Genga, favoritul principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory. Bucurându-se de mare influenţă la Curtea din Alba Iulia şi cunoscând mai multe limbi, Velica se pare că ”i-a slujit” ca interpretă lui Mihai Viteazul, după victoria de la Călugăreni, din august 1595, când acesta a fost primit de către principe. Din acel moment, se pare, a intrat în ”anturajul” lui Mihai, care ar fi folosit-o un timp ca... ”informatoare”. @N