Victor Ponta a spart gheaţa, ieşind să prezinte publicului larg cum s-au gândit cei din guvern să împartă bugetul în acest an. Pentru asta va lua o bilă albă. Niciun oficial nu a mai făcut o astfel de prezentare până acum, doar ziarele încercând să deşire ghemul cifrelor din fiecare lege a bugetului, cu tot riscul de a se încurca în iţele sale.

Cu opt ani în urmă, un alt personaj de vază al politicii le prezenta românilor o altă stare a naţiunii, fără să o numească aşa, dar promiţându-le că se va întâlni cu ei la fiecare trei luni în Piaţa Universităţii pentru a menţine un contact strâns. Ideea a murit, însă, cu mult înainte ca preşedintele să-şi piardă popularitatea. Acum, sub titlul împrumutat de la americani "starea naţiunii", premierul încearcă să reînnoade şi să-şi asume tradiţia, făcând eforturi de transparentizare a cheltuirii banului public.

Faptul că lupul şi-a schimbat părul o dovedeşte remarca premierului potrivit căreia "ajustările macroeconomice şi financiare au fost necesare pentru că România nu mai era împrumutată la costuri acceptabile". De ce nu a spus-o atunci? De ce, dimpotrivă, opoziţia a pus sare pe rană şi piedici uriaşe politicii de austeritate instituite, ceea ce - acum se vede foarte bine -, a înăsprit şi mai mult trecerea românilor prin acea perioadă foarte grea? Aici, Victor Ponta va rămâne dator cu un răspuns la fel de detaliat ca prezentarea bugetului.

Revenind la împărţirea banului public, românii au aflat şi ei că sunt datori - chiar vânduţi, cei cu venituri mai mici de 1.000 de lei - şi că o treime din ceea ce vor produce în acest an, aproximativ 2.500 de euro pentru fiecare locuitor al României, va fi în contul datoriilor ţării. Ne afectează cu ceva? Nu, explică tot premierul, arătând că România, cu mai puţin de 35 la sută din PIB "amanetat", este exemplu negativ. Nivelul de îndatorare optim pentr