Investitorii care au ales să împrumute Ciprul prin cumpărarea obligaţiunilor emise de Guvern ar putea fi constrânşi să accepte ştergerea parţială a datoriilor, la fel ca în cazul Greciei, pentru ca acordul de finanţare externă negociat pentru statul insular să fie aprobat de Parlamentul german
Cancelarul german Angela Merkel, premierul irlandez Enda Kenny şi ceilalţi lideri ai Partidului Popular European (PPE) s-au deplasat în aceste zile la Limassol pentru a discuta următorul buget UE şi pentru a-l susţine pe Nicos Anastasiades, liderul opoziţiei, în cursa cu preşedintele comunist Demetris Christofias pentru alegerile din februarie, notează Bloomberg.
Ciprul a solicitat în luna iunie un pachet de bailout de la comunitatea internaţională care ar putea ajunge chiar la 100% din PIB (25 miliarde de dolari în 2011).
UE a negociat la începutul anului trecut restructurarea datoriei de stat a Greciei, cea mai mare operaţiune de acest fel efectuată vreodată, investitorii privaţi renunţând atunci la aproximativ 100 miliarde euro din banii pe care îi aveau de încasat de la Atena pentru a nu risca să nu se mai aleagă cu nimic.
Cine suportă povara salvării Ciprului?
Liderii europeni au dat atunci asigurări că restructurarea datoriilor Greciei va rămâne o excepţie, un caz unic în zona euro, însă situaţia din Cipru riscă să pună la încercare acest angajament, citează Mediafax.
Soluţiile luate în calcul de UE ar putea plasa cea mai mare parte din povara salvării Ciprului asupra băncilor care au împrumutat statul, cu un posibil efect şi asupra deţinătorilor de depozite.
Distribuirea pierderilor provocate de bailout-ul Ciprului şi către sectorul privat va fi o condiţie esenţială pentru ca acordul să fie ratificat de parlamentarii germani, deşi o astfel de soluţie ar transmite "un mesaj foarte prost" către pieţe, comentează pe
