Cel mai important obiectiv al noului Executiv este reabilitarea sistemului național de irigații. Necesitatea acestuia a fost resimițită din plin în 2012, când seceta prelungită a făcut ravagii atât în producția vegetală, cât și în zootehnie

În 1989, România avea unul dintre cele mai performante sisteme naționale de irigații, care acoperea circa 3,4 milioane de hectare de teren agricol din întreaga țară. După Revoluție, sistemul a fost devalizat constant, astfel că, în momentul de față, ar mai putea fi irigate doar 200.000 de hectare. Dar, în lipsa banilor pentru plata energiei necesare aducțiunii și furnizării apei, în 2012 au fost irigate doar aproximativ 80.000 de hectare.

Toate guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria în ultimii 23 ani au promis că vor reabilita sistemul de irigații, dar promisiunile lor au rămas doar pe hârtie. Seceta prelungită de anul trecut le-a reamintit guvernanților despre necesitatea reabilitării, măcar în parte, a acestui sistem vital pentru agricultură. Daniel Constantin a declarat, la scurtă vreme după instalarea în fruntea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), că „ne propunem ca, pentru prima dată, să definim irigaţiile - precum şi infrastructura sau mediul - ca fiind o prioritate a programului de guvernare şi să finanţăm un astfel de proiect din fondurile structurale“.

Vin chinezii?

Primul pas în realizarea acestei mari investiții ar consta în finalizarea sistemului Siret-Băragan. Început pe vremea regimului Ceaușescu, acest sistem ar asigura irigarea a circa 800.000 de hectare. Dar de unde bani pentru o investiție atât de importantă care, la o evaluare făcută de MADR, ar necesita circa 2,5 miliarde de euro? Soluția ar putea fi un parteneriat public-privat. Printre țările care, în ultimii ani, s-au arătat interesate de un astfel de parteneriat s-a numărat și China (au existat une