Posibila decizie a Ministerului Sănătății de a nu mai acorda fonduri CNAS unităților private (n.r. – pornind de la declarația ministrului de resort Eugen Nicolăescu) este ”șocantă”, mai ales că ”vine din partea unui om politic liberal, care ar fi de așteptat să susțină libera concurență și libera initiațivă”, este de părere Sergiu Neguț, fost director general adjunct în cadrul rețelei de clinici și spitale private Regina Maria.

El consideră că a face o diferență între unitățile spitalicești după forma de proprietate este ”anticoncurențial” și sugerează impunerea unui model etatist. ”Banii colectați din contribuțiile de sănătate sunt banii asiguraților, așă ca fondurile strânse trebuie să urmărească asigurații-pacienți, acolo unde pacienții au nevoie de aceste fonduri. De aceea, inclusiv la nivel european se pune problema că, dacă un pacient al UE alege să se trateze într-o altă țară, fondurile colectate sau alocate în țară să îl urmeze”, punctează Neguț.

Şi preşedintele CA al Medlife, Mihai Marcu, crede că pentru unităţile private care se bazau pe decontările de la CNAS, implementarea deciziei anunţate de ministrul este dezastruoasă, multe dintre unităţile private probabil că nu vor rezista şocului.

"Medlife nu este atât de afectată de o astfel de decizie, pentru că doar 6-8% din cifra de afaceri provine din decontările cu CNAS", susţine Mihai Marcu, președintele CA al Medlife.

Neguţ explică faptul că spitalele publice folosesc fondurile pentru medicamente, consumabile, investiții, consultanță, toate achiziționate de la firme private, de obicei la prețuri mai mari decât achizițiile similare ale spitalelor private. ”În toate țările europene al căror sistem îl cunosc, sistemul social de sănătate - indiferent dacă este vorba de bugetul public, case de asigurări de stat sau private - rambursează serviciile prestate de operatorii d