De peste 10 ani, Anca Lupu este sufletul acţiunilor voluntare dedicate românilor din Irlanda, în prezent fiind preşedinta Romanian Community of Ireland- RCI (Comunitatea Românească din Irlanda).

Este adepta gândirii pozitive şi poate de aceea a reuşit să strângă mai mulţi români dornici să facă ceva pentru comunitatea din care provin. România, ţara în care s-a născut, o poartă în suflet, iar cei dragi, părinţii, sora, prietenii, chiar dacă trăiesc în ţară departe de ea, au fost mai prezenţi ca niciodată în gând său.

Reporter: Când aţi hotărât să plecaţi din ţară? În ce împrejurări?

Anca Lupu: Am plecat din România acum aproape 13 ani să îmi urmez soţul. El era deja în Irlanda de câteva luni şi fiind proaspăt căsătoriţi am hotărât să începem viaţa în doi pe meleagurile irlandeze.

Cum aţi reuşit să vă adaptaţi?

Ne-am adaptat destul de uşor deoarece amândoi vorbeam engleza. În schimb dorul de casă mă sfâşia pe măsură ce trecea timpul. Nu mai fusesem plecată de acasă niciodată. Îmi era dor de părinţi, bunici şi de sora mea. Deşi vorbeam destul de des la telefon, le trimiteam o mulţime de scrisori şi poze cu noi şi de-abia asteptam să primesc şi eu de la ei. Bunicul meu, pe care îl admir nespus de mult, îmi trimitea scrisori cu veşti de acasă, iar în scrisoare îmi punea întotdeauna un ghiocel sau o floare presată.

Ne făceam planuri că mai stăm până la următorul Crăciun, apoi până la următorul Paşte şi tot aşa. Nu puteam să mă gândesc că nu îi voi revedea pe cei dragi în scurt timp. Totul s-a mai domolit însă când a venit pe lume fiul nostru, Andi.

Ce ştie Andi despre România?

Deşi fiul nostru s-a născut în Dublin, el ştie foarte multe despre România deoarece vorbim tot timpul despre ţară, despre familie, despre bunicii de acolo. Merge la bunici şi verişori aproape în fiecare an, iar bunicii vin mereu în vizită. Îi vorbim despre tra