Când spui Valea Jiului te gândesti la o zonã minierã, o zonã defavorizatã, în care oamenii îsi duc traiul de azi pe mâine. Drumul cãtre vestul Vãii Jiului e un drum normal din România, presãrat cu nelipsitele gropi, dar nu asta îl scoate în evidentã.
Bine, poate doar vilele luxoase de la intrarea în oras sunt din alt film, însã, în rest totul pare din peisaj. Un peisaj devenit celebru odatã cu Dallas-ul autohton – un loc nu tocmai bine vãzut, dar nici de temut.
Într-o zonã în care toatã lumea trãieste la limita existentei, la Vulcan, te întâmpinã mãretele castele construite de-a lungul drumului. Singura legãturã a zonei cu Olanda ai zice cã este bietul copac cu lalele de la Iscroni, declarat monument al naturii, dar de soarta cãruia nu-i pasã nimãnui.
Pânã acum eram recunoscuti prin renumitul Cartier Dallas, micul occident al Vulcanului, locul unde fiecare are legea lui, dar dupã ultimele întâmplãri petrecute ne dãm seama cã mai degrabã acolo e mica Olanda de Valea Jiului.
Intr- un oras în care ai impresia cã nu se întâmpla niciodatã nimic, ajungem la breaking news si pe primele locuri la infractionalitate, droguri si prostitutie. Ofiterii DICOOT si- au fãcut un obicei în a ne vizita pentru contrabandã de tigãri, ori trafic de droguri.
si cine sã fie cãpetenia, când aici este locul unde masina primarului a fost incendiata în campania electoralã, pentru o reglare de conturi? Acelasi oras este si locul unde comandantul politiei îsi serbeazã ziua de nastere în sediul Politiei, ori poate nu chiar acolo, dar când a fost chemat de prefect a ajuns pe 5 cãrãri, sughitând si scotându-l din minti pe mai marele judetului, venit sã vadã cine mai furã cãrbune din garniturã de tren. Si cum sã nu fie raiul hotilor, când politistii tocmai chefuiau?
Tot municipiul Vulcan e si locul unde traficul de droguri se face la colt de stradã, iar în baruri
