România a încheiat anul trecut cu o rată a inflaţiei de 4,95%, în creştere faţă de 3,14% în 2011 în urma producţiei slabe din agricultură, a scumpirii energiei, a gazelor şi a petrolului, precum şi a deprecierii leului.

Cererea slabă din economie nu a putut frâna o serie de creşteri de preţuri, însă cu toate acestea ultima prognoză de inflaţie a BNR, majorată în noiembrie la 5,1%, nu a fost atinsă. La începutul anului banca centrală credea că inflaţia se va ridica în 2012 la numai 3,2%, însă a fost nevoită să-şi refacă socotelile în urma răsturnării mai multor ipoteze de lucru.

Chiar dacă prognoza de inflaţie a fost majorată cu aproape două puncte procentuale, dobânda de politică monetară a fost menţinută la 5,25% pe an, BNR preferând să-şi transmită semnalele în principal prin pârghia lichidităţii de pe piaţa monetară. Dobânda-cheie a rămas cu un sfert de punct procentual peste inflaţie, însă aceasta s-a situat în afara intervalului 2 - 4% ţintit de BNR. Ţinta de 3% a fost ratată, însă banca centrală poate face apel la o listă generoasă de clauze de exonerare, oficialii BNR menţionând constant că instrumentarul pe care îl are la dispoziţie vizează în principal aşa-numita inflaţie CORE2, care exclude dinamica preţurilor la legume-fructe (principalele vinovate de creşterea inflaţiei din toamnă), la comubustili şi tutun, precum şi pe cea a preţurilor administrate.

Inflaţia a explodat practic în a doua jumătate a anului: de la 3% în iulie a ajuns în decembrie la aproape 5%, scumpirea alimentelor reflectându-se cu o anumită întârziere în cifrele publicate de statistică. În octombrie şi noiembrie a fost o perioadă de respiro după şocul din septembrie, când rata inflaţiei a sărit la 5,3%. În aceste condiţii, piaţa se aştepta ca inflaţia la final de an să se situeze la 4,6%, însă scumpirile înregistrate la alimente în