Comisarul-şef al Gărzii Financiare Dolj, Cornel Corcoveanu, ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre metodele cel mai des întâlnite prin care firmele fac evaziune fiscală, care sunt motivele pentru care Garda suspendă temporar activitatea societăților, cum ies la iveală veniturile nedeclarate ale firmelor. Comisarul-şef ne-a vorbit şi despre momentul în care o societate devine „controlabilă“ de către Garda Financiară. L-am întrebat şi cât sunt de coruptibili comisarii care lucrează în cadrul instituţiei.

Cornel Corcoveanu lucrează la Garda Financiară Dolj din 23 noiembrie 1992. Din 2005 a fost comisar-şef de divizie, iar din 2010 este comisar-şef. Are 51 de ani, este căsătorit şi are un copil.

Gazeta de Sud: Domnule comisar-şef, cât de mare este evaziunea fiscală în Dolj?

Cornel Corcoveanu: Din constatările Gărzii Financiare - Secţia Dolj, în anul 2012, actele şi faptele de evaziune fiscală se ridică la 70,5 milioane de lei, pentru un număr de 53 de agenţi economici. Din constatările noastre, principala formă de manifestare a evaziunii fiscale este reprezentată de înregistrarea de facturi fiscale false, provenite de la firme-fantomă cu scopul de a diminua obligaţiile de plată la bugetul de stat.

GdS: Adică firmele şi-au crescut nejustificat cheltuielile, pentru a-şi diminua profiturile?

C.C.: Firma a avut drept scop să îşi crească cheltuielile şi, implicit, să îşi diminueze impozitul pe profit, care ar fi fost de plată către bugetul statului sau, în multe cazuri, scopul societăţii care introducea documente nereale în contabilitate (documente din care nu putea fi identificat vânzătorul) era acela de a nu plăti nimic la stat.

GdS: Multe firme lucrează pe pierdere în acte. Cum este posibil?

C.C.: Dorinţa lor este să nu lucreze pe profit, din motivul precizat anterior.

GdS: Ce efect a avut asupra firmelor acţiunea de