În 1972, Academy of Motion Picture Arts and Sciences a anunţat că îi va oferi Premiul Oscarul pentru întreaga sa contribuţie la lumea filmului. „Pentru cel care a atins măreţia ca interpret, patron al artelor şi ca cetăţean devotat... pe scurt, un om al Renaşterii. De la prietenii din industria pe care el a iubit-o.”
În 1973 în cadrul ceremoniei de decernare ale Premiilor Oscar, Jane, soţia sa, a acceptat să primească Premiul oferit în onoarea lui, românul nostru fiind trecut în nefiinţă în luna ianuarie a aceluiaşi an. Tot ea a citit, cu mari emoţii, discursul soţului său adresat lumii întregi: „Nu ar fi putut veni la un moment mai bun în viaţa unui om. Dacă ar fi venit mai devreme, ar fi trezit sentimente profunde în mine, dar nu la fel de profunde cum sunt cele de acum. Sunt foarte recunoscător colegiilor mei atât de calzi, creativi, talentaţi şi apropiaţi, ce mi-au fost tovarăşi de viaţă. Mai bogat de-atât poţi să fii?”
Iar acesta a fost Edward G. Robinson, actorul născut în Bucureşti cu numele de Emanuel Goldberg (român de origine evreiască) la data de 12 decembrie 1893, care a emigrat împreună cu familia sa în America, din cauza contextului naţional de persecutare a evreilor, pe când el avea doar nouă ani. Elev eminent, mai puţin la disciplina de educaţie fizică, Emanuel (încă nu îşi schimbase numele) a absolvit, la 19 ani, American Academy of Dramatic Arts (AADA) cu bursă, deja pregătit să răspundă provocărilor lumii. „Cum este să te simţi pregătit pentru cele mai importante roluri scrise vreodată? Este de-a dreptul frustrant. Eşti gata să înfrunţi toate provocările, dar acestea nu există”, considerând întârziate oportunităţile pe care avea să le fructifice mai târziu.
Primul sa apariţie într-un film este în 1916, urmând ca apoi să se impună pe piaţa cinematografică americană, jucând alături de alţi mari actori ai momentului, precum Bet
