Franţa se află din nou în prima linie a unui război împotriva terorismului care îşi mută mereu frontul. După intervenţiile din Afganistan şi Libia, trupele franceze efectuează operaţiuni militare, deocamdată aeriene, în statul Mali. Este vorba de un război just, sprijinit de comunitatea internaţională, dar care implică numeroase pericole.

Evenimentele s-au accelerat vinerea trecută cînd serviciile de informaţii occidentale au observat o importantă mişcare a unor coloane motorizate de jihadişti spre Bamako, capitala statului Mali. Franţa, după ce s-a consultat cu aliaţii ei, în special cu Washington-ul, a decis o intervenţie aeriană imediată pentru stoparea acestei ofensive. In caz contrar islamiştii radicali ar fi putut intra în Bamako iar consecinţele ar fi fost teribile. Practic se profila la orizont un scenariu inacceptabil pentru Franţa şi pentru Occident, şi anume cel în care diversele grupuri jihadiste, teroriste, narco-jihadiste, islamiste, salafiste, radicale şi mafiote ar fi luat sub control întregul teritori al statului Mali, o ţară de două ori mai mare decît Franţa.

Intr-un fel, vineri 11 ianuarie s-a repetat scenariul de pe 12 martie anul trecut din Lybia cînd coloanele blindate ale lui Gaddafi erau pe punctul de a intra în Benghazi. Inăbusirea revoltei din acest oraş i-ar fi asigurat dicatatorului victoria împotriva rebeliunii, dar aviaţia franceză a intervenit atunci pentru a opri forţe guvernamentale libiene. Si în Mali, ofensiva spre Bamako este oprită dar situaţia pe teren rămîne complicată. După cum arată un specialist în ziarul Le Figaro, acest război din Mali este de fapt continuarea războiului din Libia.

Pentru că nordul statului Mali a fost luat sub control, de fapt, de acei mercenari malieni care au venit să-l ajute anul trecut pe Gaddafi. In momentul derutei din Libia, ei s-au retras în deşert cu imese stocuri de arme ş