Premierul Victor Ponta a spus că „Bugetul cetăţeanului român“ este „pro-creştere economică“ şi reprezintă „o nouă filosofie în materie de finanţe publice“. Dar tocmai din cifrele prezentate reiese contrariul: ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor va scădea la niveluri mai mici decât cele din ultimii ani, arată analistul economic Florin Cîţu.

„Un buget care pune accent pe investiţii în detrimentul cheltuielilor cu personalul s-a demonstrat că duce la creştere economică sustenabilă pe termen lung. Dar cheltuielile cu investiţiile au rămas în jur de 10% din total cheltuieli şi în 2013 că şi în anii precedenţi. Aşadar nicio schimbare aici“, arată Florin Cîţu.

Cheltuielile fixe sunt prea mari

Un alt mod de a analiză a bugetului ar fi să împărţim cheltuielile în fixe şi flexibile. Partea fixă cuprinde salarii, pensii, şomaj etc, adică mai greu de scăzut pe termen scurt mai ales în mijlocul unui ciclu electoral. Iar partea flexibilă cuprinde acele cheltuieli care pot fi reduse pe termen scurt pentru a reduce deficitul bugetar şi a asigura consolidarea fiscală (subvenţii, dobânzi, bunuri şi servicii).

„Până în 2012 s-a reuşit o oarecare scădere a componentei fixe a cheltuielilor bugetare. Dar proiectul de buget pentru 2013 creşte tocmai această componentă, micşorând posibiliatea de manevră a Guvernului în cazul unei surprize negative a creşterii economice. De exmplu, în cazul în care creşterea economică pentru 2013 ar fi de doar 0,9% veniturile la buget ar fi mai mici, dar cheltuielile n-o să poată să fie scăzute pentru că partea mai uşor de negociat este din ce în ce mai mică“, arată analistul.

Singura soluţie este creşterea deficitului bugetar sau/şi a arieratelor. Mai mult, cum 2014 este un an electoral, problema consolidării fiscale şi a revenirii creşterii economice pe termen lung se amână pentru 2015 cel mai devreme.

Benefi