Singurul săptămânal al comunităţii româneşti din Ungaria, care apare într-un tiraj de câteva sute de exemplare şi care contribuie la cultivarea limbii române şi la păstrarea identităţii naţionale a românilor din acest stat, aniversează în această zi 62 de ani de existenţă.

După anii interbelici, o perioadă de mai bine de trei decenii, când nu apărea aici niciun ziar, nicio revistă românească, pe 15 ianuarie 1951 a luat naştere, la Jula, în camera profesorală de la şcoala şi liceul românesc, revista românilor din Ungaria de azi, „Libertatea noastră”, precursorul „Foii româneşti”.

Iniţial lunare şi mai apoi bilunare, apariţiile revistei au devenit de la începutul anilor 1970 săptămânale, revista cunoscând în istoria sa o mică întrerupere la publicare în perioada revoluţiei din toamna anului 1956.

„Libertatea noastră” a fost exact ca şi acele vremuri în care apărea: cu multă laudă la adresa partidului şi a conducătorilor ţării, dar în acelaşi timp şi cu interesante scrieri despre oamenii de la sate, despre starea şcolilor româneşti.

"Aniversarea din acest an, precum şi cele din anii care au trecut, găsesc „Foaia românească” într-o situaţie dificilă. Una dintre cele mai importante şi solide instituţii româneşti din Ungaria funcţionează la ora actuală numai datorită entuziasmului unor ziarişti, care speră că „Foaia românească” mai are viitor. Promisiuni sunt. Dar de astea au fost şi până acum multe. În acest context, “Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români - FIJR”, organizaţie care are drept scop apărarea drepturilor şi promovarea intereselor jurnaliştilor români de pretutindeni, se solidarizează cu situaţia jurnaliştilor români de la “Foaia românească” şi solicită atât oficialităţilor de la Budapesta, cât şi autorităţilor de la Bucureşti să continue eforturile pentru rezolvarea măcar în parte a problemelor cu care se confruntă ziariştii români