Daca nu contesti Holocaustul, nu-l consideri pe Hitler un spirit luminat si nu semeni ura de rasa, libertatea de exprimare este vehiculul cu ajutorul caruia poti sa fii nesimtit fara ca nimeni sa-ti puna botnita.
Societatea poate sa-ti bata obrazul, dar acesta, fiind gros, nu te va opri sa afirmi ca tinerii morti la Revolutie luptand impotriva comunismului ti-au creat cadrul sa te alaturi celor intemnitati la Sighet.
Caci asa traduc eu malitia lui Adrian Nastase, care dupa ce a vizitat Fortul 13 de la Jilava, unde au fost chinuiti intelectuali anticomunisti, s-a intrebat unde ar fi fost "cazat" daca procesul sau ar fi avut loc in 1950.
Un mic raspuns am eu: daca dosarul sau ar fi fost deschis de PNA-ul lui Ion Amarie, ar fi fost inchis in trei secunde, iar procurorului care ar fi avut nesabuinta sa-i treaca prin minte sa investigheze faptele premierului i s-ar fi atras atentia ca in pachetul de baza al cazarii de la Jilava e cam frig, si medicii de matrici sunt scumpi.
In numele libertatii de exprimare, datorita sangelui impregnat in caldaramul din pietele din Timisoara, Bucuresti, Cluj sau Sibiu la fel de adanc precum frustrarea in istoria romanilor, Adrian Nastase poate compara locul sau de detentie cu cele 44 de penitenciare si 72 de lagare de munca fortata destinate detinutilor politici din perioada regimului comunist, in care au patimit 3 milioane de romani. 800.000 au si pierit acolo, ceea ce nu se va intampla, desigur, cu fostul presedinte al PSD, fie-i viata lunga, caci despre tarana politica usoara nici nu poate fi vorba.
Infractorul Nastase va reveni in viata publica, in lumina reflectoarelor, in platourile de televiziune (va dati seama ce bataie va fi pe el?) din secunda doi a eliberarii sale. Daca ma gandesc mai bine, nici n-a parasit-o, deoarece Romania, care a aderat la Uniunea Europeana, indep
