Astronauţii care vor călători într-o bună zi spre Marte riscă să se confrunte cu probleme serioase în misiunea lor, din cauza dereglărilor ciclului somnului, relatează repubblica.it. Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă în urma studiilor realizate în cadrul unei misiuni marţiene simulate, ce a avut o durată de 520 de zile şi a fost organizată în Rusia. Pe perioada acestui experiment, oamenii de ştiinţă au studiat efectele psihologice şi fiziologice pe care le au călătoriile îndelungate în spaţiu, cu ajutorul unor instrumente care înregistrau şi măsurau mişcările voluntarilor, perioadele de somn şi starea de veghe, capacitatea lor de concentrare, nivelul de oboseală, stresul şi tensiunile cu ceilalţi membri ai „echipajului“.

„Este primul studiu efectuat pentru a înţelege mai bine rolul-cheie jucat de ciclurile somnului şi stării de veghe în timpul misiunilor spaţiale îndelungate“, a precizat coordonatorul studiului David Dinges, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină de la Universitatea Pennsylvania. Acesta a conceput experimentul astfel încât să simuleze un zbor spre Marte de 250 de zile, un sejur pe planeta roşie de 30 de zile şi călătoria de întoarcere spre Terra de 240 de zile. În urma analizării datelor, s-a constatat că membrii echipajului misiunii Mars500 au devenit tot mai sedentari pe parcursul misiunii, un aspect reliefat prin creşterea timpului destinat somnului şi a perioadelor de odihnă.

S-a constatat că voluntarii au suferit cel puţin o tulburare a somnului, a capacităţii de concentrare şi o dereglare a ciclului somn/stare de veghe. „Analizate în ansamblu, aceste măsurători arată necesitatea de a menţine artificial pe durata unei misiuni spaţiale îndelungate un ritm circadian natural, aşa cum este el cunoscut pe Terra, pentru a asigura o cantitate şi o calitate a somnului, care permite o activitat