Marţi, 15 ianuarie, spiritualitatea românească aniversează 163 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Dincolo de momentele festive organizate cu acest prilej, istoricul Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureș, ne-a făcut o utilă şi necesară incursiune în viaţa şi activitatea celui supranumit “Luceafărul culturii române.”

Reporter: Cum îl percepe un istoric pe Eminescu în 2013?

Cornel Sigmirean: Ca o întoarcere la frumos. Într-o lume în plină criză, cred că o lectură din Eminescu ar fi pentru fiecare o terapie . Această suprainteligenţă românească prin opera sa atât literară cât şi cea epică, publicistica lui, are autoritate. Nu în totalitate, dar sunt subiecte care revin asupra condiţiei naţiunii în contextul european, a definirii şi redefinirii naţiunii. Un mare filozof francez, Ernest Renan, spunea că naţiunea este o licitaţie de fiecare zi, aşa că în momentul în care ne facem examenul de conştiinţă, definim şi redefinim naţiunea în funcţie de noile priorităţi. Trebuie să avem şi reperele istorice, ca urmare putem să ne gândim din nou la Eminescu. În 1918 când România şi-a adunat toate provinciile în jurul ei, Basarabia, Bucovina, Transilvania, a ajuns să obţină mai mult decât sperase. Omul politic Petre P. Carp spunea că România are atât de mult noroc are că nu are nevoie de oameni politici. Dacă în 1918 România a avut mult noroc politic, în plan spiritual marele ei noroc a fost Mihai Eminescu.

Rep.: Se poate face o paralelă între Eminescu şi timpul prezent?

C.S.: Eminescu trebuie citit şi din perspectiva proiectelor noastre, noi ca români suntem într-un proces de recuperare a ceea ce am pierdut, sincopa comunistă care ne-a exclus din sistemul de valori al Europei şi acum noi vrem să recuperăm într-un ritm alert totul. Cam aşa se întâmpla şi în timpul lui Eminescu, românii doreau să recuperez