Proiectul grandios al bisericii ortodoxe romane de a construi o imensa catedrala la Bucuresti socheaza o buna parte a romanilor in vremuri in care masuri de austeritate inca afecteaza o mare parte a banului public. - Tot in presa internationala: NYC leaga salariile medicilor de criterii de performanta; si 1000 de cazuri de medici corupti anchetate in ultimii ani in Germania.

Biserica nu cunoaste criza. In ciuda austeritatii impuse Romaniei de creditorii sai internationali, ea viseaza la o catedrala ca niciuna alta si se bazeaza pe sprijinul financiar al statului pentru a o realiza. Proiectul a fost decis in 2007 de fostul patriarh Teoctist, decedat intre timp. Si, ca sa fim corecti, trebuie sa spunem ca proiectul treneaza. Lucrarile nu au trecut de stadiul de fundatie, iar pe terenul de 11 hectare din centrul Bucurestiului nu se poate vedea decat o gaura imensa. Catedrala ar urma sa aiba 120 de metri inaltime, sa primeasca 5000 de credinciosi, sa aiba un hotel adiacent pentru pelerini si o noua resedinta pentru patriarhul Daniel. Initial, urmau sa fie cheltuiti 400 de milioane Euro, asta inainte ca valoarea sa fie redusa la 110 milioane Euro. Unele organizatii care se opun proiectului afirma ca, in realitate, costurile vor atinge pragul de 1 miliard de Euro.

Deocamdata, patriarhia ar fi reusit sa stranga doar 2 milioane de Euro din surse private. De 10 ori mai multi bani ar fi primit insa de la stat. “Ar fi” pentru ca biserica nu se grabeste sa dezvaluie sursele sale de finantare. Desi Romania este un stat laic, cel putin asa scrie in Constitutie, relatiile dintre stat si biserica au fost intotdeauna ambigue. Afacerile bisericii sunt scutite de taxe, bugetul suporta salariile preotilor si ale profesorilor de religie. Clasa politica se dovedeste sensibila la influenta unei biserici care serveste drept element de identitate nationala si reper ultracon