Temperaturile foarte scăzute din luna decembrie a anului trecut şi din debutul lui 2013 au dus la formarea unor poduri de gheaţă lungi pe cursurile râurilor din zona de munte a judeţului Suceava. Există poduri de gheaţă întinse pe douăzeci sau chiar treizeci de kilometri, situaţia fiind monitorizată de Sistemul de Gospodărire al Apelor Suceava. Specialiştii de aici spun că lucrurile sunt sub control, însă este nevoie de o monitorizare permanentă, în cazul unei încălziri bruşte a vremii existând riscul producerii unor inundaţii.

Conform măsurătorilor, pe râul Bistriţa cele mai întinse poduri de gheaţă sunt pe tronsonul Cârlibaba-Ciocăneşti şi pe tronsonul Cheile Zugreni – limită judeţ. Pe primul tronson a fost măsurat un pod de gheaţă de 19 kilometri, pe alocuri cu ochiuri, grosimea stratului de gheaţă fiind de 26 de centimetri. Pe al doilea tronson podul de gheaţă întrerupt în alternanţă cu gheaţă la maluri are 33 de kilometri. Grosimea gheţii pe acest tronson este de 12 centimetri. Pe râul Dorna se înregistrează un pod de gheaţă de 27 de kilometri, de la izvoare şi până la confluenţa cu pârâul Dornişoara. Şi grosimea gheţii este destul de mare, de 28 de cm.

Pe râul Neagra, în Broşteni, se înregistrează un pod de gheaţă întrerupt pe 35 de kilometri, iar pe pârâul Teşna, de la izvoare şi până la confluenţa cu râul Dorna, a fost măsurat un pod de gheaţă pe 20 de kilometri. Şi pe alte cursuri de apă din zona de munte se înregistrează poduri de gheaţă întrerupte întinse pe câţiva kilometri.

Ultimele măsurători ale podurilor de gheaţă au fost efectuate de specialiştii SGA Suceava pe data de 9 ianuarie 2013.

Temperaturile foarte scăzute din luna decembrie a anului trecut şi din debutul lui 2013 au dus la formarea unor poduri de gheaţă lungi pe cursurile râurilor din zona de munte a judeţului Suceava. Există poduri de gheaţă întinse pe douăzeci sau