Nici nu a rostit bine ministrul Sanatatii gandul ca ar fi mai bine sa deconecteze spitalele private de la fondurile Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, ca au si sarit aparatorii de dreapta ai capitalismului sa-i rupa gatul.

Cum in Romania toata lumea a ajuns de dreapta si toti angajatii de la stat sau afaceristii care si-au cladit imperiile financiare exclusiv prin intermediul banilor publici cred ca ei sunt miezul economiei de piata, declaratia lui Nicolaescu a provocat un val de indignare.

Recunosc, oricat am incercat, nu am reusit sa inteleg nicio clipa de unde supararea, desi inteleg perfect furia unora care comenteaza doar intr-un singur sens. Pentru ei macar e simplu - tot ce vine din partea Guvernului Ponta e rau, doar inchiderea spitalelor de catre reformistul Traian Basescu era un lucru bun, asa ajungeau si ei sa se trateze mai repede la Viena sau in Germania. Dar daca pe Blaga, la limita, nici macar nu il suspectez de buna credinta si vointa, nu la fel de multa ingaduinta am fata de restul reactiilor.

La cat de violente si irationale au fost majoritatea criticilor la adresa masurii pe care Nicolaescu si Arafat doresc sa o introduca, as fi putut sa jur ca traim intr-o tara unde 97% din populatie se trateaza in spitalele private, iar dintre acestia mai bine de jumatate sunt cei mai prosperi cetateni din lume, cu cele mai mari venituri, crescuti toti intr-un capitalism cu o traditie de cel putin cateva mii de ani.

Doar in astfel de conditii ar putea fi inteleasa vehementa majoritatii reactiilor si doar intr-un astfel de sistem decizia ministrului - care, apropo, inca nu a devenit realitate si a fost si indulcita de premier, ambulatoriu ramanand decontabil la Casa - ar putea produce pagube si neplaceri atat de mari incat sa justifici furia capitalista.

Altfel, pana atunci, Romania ramane una di