Intervenţia militară surpriză a Franţei în Mali a reprezentat o încălcare a propriilor reguli, dar a oprit, cel puţin pentru moment, avansul fulgerător al islamiştilor radicali, ce reprezintă o ameninţare la adresa Europei.

Cu toate acestea, operaţiunea ridică problema unui conflict african, în contextul în care puterile occidentale îşi continuă lupta contra terorismului, la scurt timp după ce forţele americane şi cele franceze au ieşit dintr-un război similar din Afganistan, comentează „Washington Post“.

Participarea Franţei la acest conflict încalcă promisiunea făcută de preşedintele francez, Francois Hollande, de a încheia relaţia paternală cu fostele sale colonii africane. El a tras un semnal de alarmă asupra situaţiei periculoase din Mali încă de acum câteva luni, de când un guvern temporar a trebuit să conducă ţara după lovitura de stat din martie 2012.

Franţa se teme că un nou val de terorism poate lua naştere în Mali şi a argumentat că singura opţiune a fost aceea de a acţiona rapid, după avansul brusc al extremiştilor de săptămâna trecută. Cu toate acestea, autorităţile au recunoscut că militanţii s-au dovedit a fi mai bine armaţi decât au estimat ei.

Autorităţile franceze susţin că regiunea din nordul Mali se află sub controlul a trei organizaţii radicale, printre care şi o filială Al-Qaeda, ce plănuiesc să-şi extindă dominaţia şi asupra celorlalte zone, inclusiv asupra capitalei Bamako, punând în pericol toată ţara, dar şi statele vecine Europa şi din vestul Africii.

„Trebuie să scăpăm de acest terorism care ameninţă securitatea din Mali, siguranţa ţării noastre şi a întregii Europe“, a declarat ministrul francez al Apărării Jean-Yves Le Drian, cu privire la misiunea ce a început. Cu toate acestea, nu a dezvăluit momentul în care intervenţia se va sfârşi.

În ciuda promisiunii sale de a nu se amesteca în situaţia d