Fug de acasă în fiecare an, lăsând în urmă familia, considerându-se neînțeleși de cei maturi. Nu este suficient să aibă o familie sau o casă, copilul are nevoie de dragoste, înțelegere, dar și de atenție.

Neglijarea nevoilor afective și lipsa de comunicare, conflictele din sânul familiei, intenția adolescentelor de a se stabili cu prietenii care nu sunt acceptați de părinți, influența anturajului sunt doar câteva dintre cauzele dispariției copiilor de acasă, potrivit studiilor efectuate de organele abilitate. Implicarea instituțiilor diferă de la un caz la altul, unii având rol doar de consiliere, alții de monitorizare și supraveghere. În țara noastră, legislaţia interzice folosirea pedepselor fizice asupra copilului. Cu toate acestea, jumătate dintre părinţii români folosesc bătaia ca metodă disciplinară. Unul din șase copii declară că este bătut de părinţi.

33 de minori

căutați în 2012

În evidența Inspectoratului de Poliție al Judeţului (IPJ) Dolj, la 1 ianuarie 2012 erau zece minori dispăruți, iar pe parcursul anului 2012 au fost înregistrate alte 23 de astfel de cazuri. Dintre aceștia, au fost găsiți 24 din minori, rămânând în evidențele poliției încă nouă cazuri. Cinci dintre cei luați în evidențe sunt căutați de foarte mult timp, mai exact din 1994, 1997. Din cele 23 de cazuri, zece sunt tinere cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani. Acestea sunt în special din mediul rural. „Adolescentele au fugit de acasă cu iubiții lor, după ce familiile își declaraseră nemulțumirea în ceea ce privește relația lor. În alte zece cazuri a fost vorba de dispariții de băieți, între 9 și 16 ani, care au fugit de acasă sau din centrele de plasament din județ. Toți au fost însă găsiți și reintegrați în familie, implicit în centrele instituționalizate“, a spus Adrian Căpraru, purtător de cuvânt al IPJ Dolj. Într-un singur caz, una dintre minorele