Decizia Guvernului de majorare a salariului minim garantat în plată de la 700 la 800 de lei, este o măsură bună, pe care o susţinem întru totul, însă ea trebuie corelată cu evoluţia productivităţii muncii, în caz contrar apărând efecte negative majore pe termen mediu şi lung, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România /CNIPMMR/.

“Având în vedere premisele de natură socială şi necesitatea stimulării consumului intern, noi susţinem creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei. Totuşi, trebuie să precizăm că o creştere nominală a salariului minim cu 14,3% trebuie pusă în contextul evoluţiei productivităţii muncii, deoarece – în cazul apariţiei unor decuplări între aceste două elemente – ne vom confrunta cu efecte negative pe termen mediu şi lung, printre care se numără creşterea inflaţiei, scăderea competitivităţii IMM-urilor, dar şi diminuarea exporturilor. Se vor înregistra, totodată, şi o serie de falimente în rândul micro-întreprinderilor, ceea ce va duce la pierderea locurilor de muncă pentru câteva mii de salariaţi, însă creşterea salariului minim în absenţa productivităţii va avea un impact negativ mai ales la nivelul proceselor macroeconomice”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.

Acesta a atras atenţia şi asupra unui alt fenomen care poate apărea în cazul creşterii salariului minim fără o corelare a sporirii productivităţii muncii.

“Există riscul instituirii, la nivelul firmelor, a practicii redistribuirii unei părţi din veniturile legitime ale salariaţilor performanţi, înalt calificaţi, către cei mai slab calificaţi şi cu o productivitate mai redusă, fapt care va afecta semnificativ sistemul motivaţional la nivelul întreprinderii, descurajând performanţa”, a mai spus preşedintele CNIPMMR.

Nicolescu a mai solicitat alocarea prio