Pentru PNL, organizarea congresului din februarie nu este doar o chestiune de organizare, de lidership, de strategie. Este o chestiune de viata si de moarte. Ma tem ca mai degraba de moarte.
Este momentul care ar putea face diferenta dintre distrugerea totala a insusi spiritului liberal, ajuns in mare suferinta, si salvarea acestui partid.
Crin Antonescu vrea sa organizeze congresul pentru a anihila orice voce ostila din partid.
Daca pe Adriana Saftoiu a putut sa o elimine printr-o simpla excludere decisa, pasamite, de organizatia Prahova si motivata prin delict de opinie, cand vine vorba despre Andrei Chiliman, Ludovic Orban si Calin Popescu Tariceanu nu mai e chiar atat de simplu. Sunt personalitati ale PNL, cu mare forta electorala si a caror mazilire printr-o simpla ridicare de deget a liderului suprem nu e riscanta.
Nu ca dl. Antonescu n-ar fi incercat, a dovedit deja ca nu se da in laturi de la nimic atunci cand are un scop. Insa il avantajeaza mai mult o executie model, o linsare de proportii care sa transeze fara echivoc raporturile de forte din PNL si suprematia sa absoluta.
Sansele de a reusi sunt uriase, cat timp imensa majoritate a liderilor de filiale si a membrilor conducerii centrale a PNL sunt vasalii sai.
Asadar, pentru Crin Antonescu, congresul va fi in primul rand unul de epurare a partidului si nici macar nu se sfieste sa o recunoasca. "Dupa Congres, PNL va trebui sa se comporte ca un partid mare, si intr-un partid mare nu e loc de tumbe mici. Oameni care sa vorbeasca aceleasi texte ca Elena Udrea si Traian Basescu nu veti mai vedea in PNL".
Asadar, dupa congres, ar trebui sa ramana valabile numai textele si ideile lui Crin Antonescu ca lider absolut care va fi ucis diversitatea de opinii si polemica. Adica va fi ucis insusi liberalismul in partidul liberal.
@
