România va avea o nouă Capitală Culturală Europeană în anul 2021, după ce, în 2007, Sibiul, la pachet cu Luxemburg, a primit această onoare. Însă titlul de Capitală Culturală Europeană este mult mai mult decât o onoare. El aduce în conturile oraşului care primeşte acest titlu suma de 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, oferită de Comisia Europeană. De asemenea, oraşul declarat Capitală Culturală Europeană devine una dintre principalele destinaţii turistice de pe continent şi beneficiază de o vizibilitate de invidiat. Însă, pentru a obţine o asemenea titulatură, comunităţile locale trebuie să realizeze proiecte de calitate şi investiţii serioase în infrastructură. Pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, există mai multe oraşe care vor să candideze. Este vorba de Cluj-Napoca, de Timişoara şi de Iaşi, care sunt creditate cu şanse maxime, dar şi de Alba Iulia şi de Arad, care şi-au anunţat mai târziu intrarea în cursă.

Clujul a făcut primii paşi

Cel mai avansat oraş în această competiţie este Clujul. Oraşul a obţinut deja nominalizarea pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului. Este vorba de un proiect de talie mai mică, dar care constituie o repetiţie excelentă pentru proiectul Capitală Culturală Europeană. Un lucru important este faptul că ambele proiecte sunt gestionate de aceeaşi echipă, condusă de tandemul Florin Moroşanu - Andras Farkas. Proiectele nu sunt susţinute doar de oficiali români, precum primarul Emil Boc ori europarlamentarul Monica Macovei, ci şi de oficialii maghiari.

În echipa care gestionează cele două proiecte au fost cooptate persoane care au făcut parte şi din staff-ul care a gestionat proiectul Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007. De asemenea, există negocieri şi cu membrii unor echipe care au gestionat alte proiecte de capitală culturală europeană. Este vorba, în primul rând, de Essen