Distincţia i-a fost acordată cercetătorului Horia Ciugudean de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia pentru întreaga activitate arheologică.
Horia Ciugudean este considerat unul dintre cei mai renumiţi specialişti români în preistorie. Arheologul îşi desfăşoară activitatea de cercetare de peste trei decenii în cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, perioadă în care a ţinut în permanenţă legătura cu arheologii europeni. Cercetătorul a fost implicat în mai multe proiecte transnaţionale.
Datarea începutului Epocii Bronzului în Transilvania
„Contactele cu arheologii din Occident m-au ajutat să obţin gratuit, în premieră pentru Transilvania, o serie de date «Carbon 14», efectuate în laboratoarele de la Berlin şi Zurich. În anii 93-94, pe când săpam aşezarea de la Poiana Ampoiului, am trimis probele în Germania şi a fost seria de date «Carbon 14» care a marcat, pentru prima oară în date absolute, începutul Epocii Bronzului în Transilvania, anii 2700-2600 înainte de Hristos“, precizează Horia Ciugudean.
Pe drumurile romane din Apuseni
Un alt proiect în care a fost implicat specialistul, „Patrimoniul Românesc – Patrimoniu European“ s-a materializat în cartarea şi identificarea drumurilor romane care au brăzdat Ţara Moţilor. Documentaţia este depusă la Consiliul Judeţean Alba. Primul tronson ce ar urma să fie marcat este Gura Cerbului- Zlatna.
Cercetarea fortificaţiei preistorice de la Teleac
Situl arheologic de la Teleac, datat la sfârşitul epocii bronuzului, este considerat de arheologi la fel de important ca Cetatea de la Micene, centru al civilizaţiei greceşti ridicat cu două milenii înainte de Hristos. Este inclus din 2010, într-un amplu proiect internaţional de cercetare ştiinţifică, „Forging Identities“, finanţat de Uniunea Europeană, la care Muzeul din Alba Iulia este partener. Horia Ciugudean susţine că prin
