Ţepele prin intermediul cecurilor şi biletelor la ordin s-au triplat anul trecut. Pagube pentru care nu plăteşte nimeni deşi legea o cere, iar de suferit au afacerile de bună-credinţă. Din cauza ţeparilor devine aproape imposibil să faci afaceri corecte în România

Într-o economie de piață funcțională, instrumentele de plată la termen sunt pilonii comerțului. Explicația este simplă: mai ales într-o perioadă de criză, întreprinzătorii, lipsiți de lichidități și amânați la rândul lor, de pe o lună la alta, de propriii lor debitori, preferă să achite produsele comandate la 30-60-90 de zile. Doar că, după cum bine se știe, românii știu să profite de orice mână întinsă. Așa a apărut un mecanism complex și extins de fraudare: persoane din medii sociale diverse își dau seama că se pot îmbogăți peste noapte (la propriu), așa că-și înființează o firmă (al cărei administrator este, de cele mai multe ori, un om al străzii), apoi achiziționează cantități uriașe de marfă, pe care ar urma să le achite prin file cec sau bilete la ordin. Când plata ajunge la termen, creditorul descoperă că debitorul are conturile goale și, de multe ori, că a intrat în insolvență. Fenomenul nu este nou, îngrijorătoare este însă creşterea masivă a valorii fraudelor. De ce la alții sistemul funcţionează – la nivel global reprezintă 30% din totalul tranzacţiilor - și la noi nu?

Valeriu Leucuța este cunoscut instanțelor de judecată din Bihor. De ani de zile le bate holurile în încercarea de a-și recupera un prejudiciu de 700.000 de euro de la debitorii firmei sale, Cable SRL, importator și furnizor de echipamente de telecomunicații din Oradea.

Până acum, a reușit să obțină aproape jumătate din sumă, iar pentru restul se luptă în continuare, deși, după patru ani de zbateri, și-a cam pierdut speranța. Crede că două mari cauze i-au adus pe el și pe restul miilor proprietari de fir