Atentatul cu bombă ratat de la Piatra Neamţ a şocat opinia publică din România prin gravitatea daunelor care ar fi putut apărea dacă explozibilul ar fi fost detonat.

Anchetatorii implicaţi în atentatul de la Piatra Neamţ au insistat să mediatizeze faptul că situaţia a fost sub control în fiecare minut şi că toţi conspiratorii au fost urmăriţi pas cu pas, din momentul în care au pus la cale acţiunea criminală.

Pe de altă parte, experţii DIICOT, SRI, DGIPI sau ai Poliţiei implicaţi în acest caz au expediat în termeni vagi partea „tehnică”. Încă din primele ore ale zilei de vineri 11 ianuarie, au fost lansate informaţii potrivit cărora atentatorii au încercat să-l omoare pe interlopul nemţean Bogdan Mararu cu un explozibil foarte periculos, de tip C4, aflat doar în dotarea Armatei.

„Nu comentăm asupra tipului de explozibil folosit, dar pot să vă spun că acest C4 este un exploziv plastic de putere foarte mare”, a răspuns atunci Sorin Sava, purtător de cuvânt al SRI. O altă informaţie apărute prin surse din rândul anchetatorilor a întărit speculaţia iniţială: „s-a folosit un exploziv de provenienţă străină, cel mai probabil intrat în ţară pe filieră ucraineano-basarabeană”.

Este pentru prima dată în România când se poate vorbi despre un atentat, caracterizat de procurori ca unul terorist, în care o bombă cu acest tip de explozibil a fost plasată.

O tentativă similară, petrecută tot în zona Moldovei, la Iaşi, în 2005, a fost la un pas de a fi pusă în aplicare. Coincidenţa face ca actorii de atunci să fie legaţi, într-un fel sau altul, de personajele de la Piatra Neamţ. Vasile Rodideal, un cămătar basarabean stabilit la Iaşi, a încercat să-i curme viaţa lui Tiberiu Cristodorescu, fost partener de afaceri cu care intrase în conflict.

Cristodorescu s-a afişat frecvent prin Iaşi alături de Puiu Mironescu, nemţeanul aflat în conflict d