Una dintre cele mai semeţe cetăţi din Transilvania este cea care a transformat Târgu-Mureşul într-un oraş bine apărat, capabil să reziste invaziilor. Cetatea, ale cărui ziduri au rămas, în mare parte, în picioare, a fost ridicată în anul 1492 de către voievodul Transilvaniei, Ştefan Bathory. Fortăreaţa a fost devastată de către generalul austriac Gheorghe Basta, furios din cauza sprijinului acordat de orăşenii din Târgu-Mureş principelui Mihai Viteazul. Ulterior, cetatea a fost mărită şi întărită, în intervalul 1602-1652. Ea avea şapte bastioane, dintre care cinci erau construite şi întreţinute de cele mai puternice bresle ale oraşului. În centrul cetăţii se află fosta biserică franciscană, azi locaş de cult reformat, precum şi vechea clădire a manutanţei. Documentele de arhivă arată că în această biserică au avut loc şi evenimente politice, iar printre personalităţile care i-au trecut pragul se numără regele francez al Ungariei, Ludovic I de Anjou, guvernatorul român al Regatului maghiar, Iancu de Hunedoara, sau singurul principe unitarian al Transilvaniei, Ioan Sigismund Zapolya. Cetatea a reprezentat cea mai importantă fortificaţie din regiune, iar rolul ei militar a fost sporit după ce orăşenii au primit dreptul să îi adauge noi întărituri, ca urmare a declarării Târgu-Mureşului drept oraş liber regesc.
Cetatea încoronării
De asemenea, cetatea cu ziduri din piatră şi cărămidă a fost locul în care a fost încoronat ultimul principe al Transilvaniei. Este vorba de un nobil originar din Slovacia, Francisc Rakoczi al II-lea. Acesta este motivul pentru care cetatea Târgu-Mureşului este considerată de către unii istorici drept locul în care a izbucnit Războiul curuţilor. Acesta i-a opus pe partizanii independenţei Transilvaniei, sprijiniţi de Franţa, partizanilor Imperiului Austriac şi care s-a terminat cu victoria ultimilor. Oraşul a avut foarte mult de sufe
