Chiar dacă este o ocupaţie ce presupune muncă grea şi o prezenţă non-stop, creşterea animalelor este una din puţinele ocupaţii ale oamenilor din zona Vîrfurile care le-a adus constant cele mai multe şi sigure venituri, chiar dacă modeste. Aceasta pe lângă faptul că, evident, se asigura şi hrana fami­­-liei: o hrană sigură, bună, curată şi naturală.

Piatra şi lemnul, ignorate

de investitori

Cu ani în urmă, localnicii mai aveau posibilitatea să lucreze la exploatarea pietrei ori la exploatarea lemnului – meserii la care localnicii se pricep ca nimeni alţii şi care se moştenesc din familie, se poate spune. Acum însă nu­mă­rul carierelor de piatră s-a redus atât de drastic încât a mai rămas doar câte un punct de lucru care are actvitate sporadică. Fostele cariere de exploatare a pietrei – altădată cu activitate ferventă, acum rămase pustii – au ajuns într-un grad de distrugere incredibil, inşi necunoscuţi devastându-le şi luând tot ce s-a putut lua din incinta lor.

Cât priveşte activitatea de exploatare a lemnului, odată cu retrocedarea pădurilor a cunoscut o scădere totală, acum forţa de muncă în acest domeniu fiind absorbită slab doar de câteva societăţi comerciale cu acest obiect de actvitate.

Creşterea animalelor,

ocupaţie sigură

Aşa se face că tot mai mulţi localnici s-au reîntors spre ocupaţia tradiţională a creşterii animalelor. Şi cele mai productive animale crescute în gospodăria proprie, în special, au rămas vacile, animale blânde şi nepretenţioase dar cu un potenţial economic deosebit.

Unul din localnicii crescători de animale, Petru Roman din Măgulicea ne povesteşte despre această muncă aflată la graniţa dintre pasiune şi… afacere.

„Vă spun că noi, crescătorii de animale nu avem niciodată zile libere – la fel vă va spune orice crescător cu dragoste de animale şi cu frică de Dumnezeu. Acestea sunt fi