Operatiunea militara lansata de armata franceza in Mali este principalul subiect comentat de presa europeana. Editorialistii recunosc necesitatea intervenţiei, dar subliniază riscurile presupuse de o asemenea operaţiune.
"François Hollande poate să se felicite că a oprit talibanii din nisipuri", comentează Libération, care se întreabă totodată care vor fi urmările operaţiunii "Serval”.
Se va mulţumi oare Franţa doar cu stoparea irezistibilei înaintări a islamiştilor din Mali? Va încerca ea oare să recucerească cu câteva trupe africane nordul ţării, aflat de nouă luni deja în mâinile unor nebuni ai lui Dumnezeu care impun un islam aflat la antipozii practicilor moderate şi tolerante ale malienilor? [...] Astăzi, trupele franceze vor fi probabil bine primite de către o populaţie epuizată, opusă islamiştilor. Dar aceeaşi populaţie nu va suporta mult timp, şi pe bună dreptate, prezenţa trupelui fostului colonizator. Nu există nicio soluţie militară, şi, a fortiori, franceză, la criza din Mali.
În faţa progresiei islamiştilor, preşedintele francez François Hollande "a ales răul cel mai mic", crede Le Monde.
Deoarece pasivitatea nu este o alegere. Sau poate că ea ar fi condus la o situaţie care ar fi cerut o acţiune militară ulterioară cu mult mai importantă decât cea de azi. Însă Franţa nu poate rămâne singură. A ajuta Mali să-şi recupereze teritoriul este, înainte de orice altceva, o afacere care priveşte statele din Africa de Vest. A împiedica împământenirea unui cuib jihadist în Sahel este în interesul întregii Europe.
Intervenind în Mali, "François Hollande riscă enorm", scrie Süddeutsche Zeitung. Însă este un risc care nu trebuie să fie suportat de unul singur, potrivit cotidianului din München
Trebuie să fie constituite trupe internaţionale operaţionale, constituite mai ales din ţări ale Uniunii Africane. Pe de altă parte,
