În urmă cu trei luni, Lordul Heseltine a pregătit un Raport, peste 200 de pagini (“No stone Unturned”), pentru guvernul britanic. Un raport cu 89 de recomandări, la care au lucrat, timp de şase luni, 550 experţi. Un raport despre nevoia şi căile de realizare a unei strategii pentru creştere economică şi asigurarea bunăstării. Un document extrem de ambiţios!

Sunt convins că şi noi avem nevoie de aşa ceva. Prezentarea situaţiei bugetare, de către premierul Ponta, a fost utilă pentru că ea a reprezentat, într-o anumită măsură, şi o Carte Albă a preluării guvernării – deşi acest lucru ar fi trebuit, poate, să fie realizat imediat după preluarea guvernării de la Mihai Răzvan Ungureanu.

Am impresisa însă că, în acest moment, există riscul ca “strategia” economică să vină în siajul abordării bugetare şi a negocierilor “contabile” cu FMI.

Din lectura raportului Heseltine se poate observa diferenţa de abordare între un guvern care – pe baza unor strategii precise – îşi fixează strategii ambiţioase pentru a depăşi criza economică şi dezbaterile de actualitate din România, unde acţiunea guvernamentală pare a fi subjugată ideii de a nu supăra MCV-ul şi pe cei care consideră că cea mai bună soluţie pentru a asigura independenţa justiţiei este numirea la vârful CSM a unui reprezentant al “Ministerului Public”, reprezentant ce are ca şef ierarhic Procurorul General.

Fără a-şi elabora propria viziune pe termen mediu şi pe termen lung, România riscă să-şi petreacă următorii ani rostogolind datoriile făcute de Traian Băsescu la FMI şi devenind un “satelit” al lumii occidentale (nu o parte a sa).

De aceea, în opinia mea, este nevoie de o ruptură cu modelul tranziţiei din ultimii 23 de ani şi de impunerea unor măsuri rapide de reformă. Acest lucru trebuia făcut din 2007, imediat după intrarea în Uniunea Europeană. Din păcate, altele au fo