Majorarea salariului minim de la 700 de lei la 800 de lei va avea, fără doar şi poate, un impact pozitiv întrucât peste 100.000 de români care lucrează în sectorul privat sunt plătiţi sub acest nivel. Acest lucru este necesar având în vedere premisele de natură socială şi necesitatea stimulării consumului intern. Însă această măsură trebuie corelată cu evoluţia productivităţii muncii, în caz contrar apărând efecte negative majore pe termen mediu şi lung, printre care se numără creşterea inflaţiei, scăderea competitivităţii IMM-urilor, dar şi diminuarea exporturilor. S-ar putea înregistra, totodată, şi o serie de falimente în rândul micro-întreprinderilor, ceea ce va duce la pierderea locurilor de muncă pentru câteva mii de salariaţi. Specialiştii avertizează că există riscul instituirii, la nivelul firmelor, a practicii redistribuirii unei părţi din veniturile legitime ale salariaţilor performanţi, înalt calificaţi, către cei mai slab calificaţi şi cu o productivitate mai redusă, fapt care va afecta semnificativ sistemul motivaţional şi va descuraja performanţa.

În sectorul privat, 100.000 de români sunt plătiţi sub salariul minim pe economie, iar 250.000 sunt plătiţi exact la nivelul salariului minim. Alţi 400.000 de români din sectorul privat sunt plătiţi cu salarii în zona 700-850 de lei. O analiză realizată pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică arată că din totalul celor 3,236 milioane de salariaţi din sectorul privat, aproximativ 20,8%, adică circa 673.200 de salariaţi vor beneficia de creşterea salariului minim. Raportat la numărul de salariaţi care vor intra sub incidenţa majorării, creşterea fondului de salarii de la 700 la 800 de lei va însemna un efort financiar de 68,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 0,8% a fondului de salarii.

O analiză a evoluţiei salariului brut pe economie şi a productivităţii munci