O nouă lume s-a deschis în tratamentul patologiilor oncologice, odată cu descifrarea codului genetic. Chimioterapiei clasice, încă utilizată şi chiar îmbunătăţită, i se alătură o nouă abordare – terapiile ţintite, care cunosc o evoluţie fulminantă, nu numai în tratarea cancerului, ci în toată patologia umană. Şi România are contribuţii importante în cercetarea acestui fenomen. Aflăm mai multe de la conf. dr. Tudor Ciuleanu, intervievat de Dan Dumitru Mihalache.
Aproximativ 12 milioane de cazuri noi de cancer sunt diagnosticate anual la nivel mondial, prevalenţa însă fiind mult mai mare. Prin creşterea globală a populaţiei şi prin incidenţa reală tot mai mare a patologiei oncologice (nu mai puţin de 200 de boli sunt cuprinse în denumirea generică de cancer), din cauza multiplicării carcinogenilor în epoca modernă, a modului de viaţă, a poluanţilor şi aşa mai departe, numărul estimat de cazuri va creşte, până în 2030, cu circa 60% faţă de 2008, iar decesele din aceste cauze, cu aproximativ 73%. Dacă privim strict financiar, cancerul este responsabil de cea mai mare pierdere la nivel global: 895 de miliarde de dolari, cu 20% mai mult decât cea produsă de bolile cardiovasculare, cele mai frecvente. Astăzi, însă, când cercetarea fundamentală a progresat foarte mult, chimioterapia este într-un real progres. Istoric vorbind, primul succes al chimioterapiei a fost prin anii ’60 ai secolului trecut, când s-a reuşit pentru prima dată vindecarea unui caz de limfom Hodgkin aflat în stadiul IV. După aceea, s-au ameliorat foarte mult procentele de supravieţuire, chiar dacă încă nu s-au putut vindeca multe alte tipuri de tumori. Prin anii ’75–’80, s-a reuşit vindecarea cancerului testicular metastatic, utilizând platina (cisplatin), dar şi alte citostatice, în combinaţie. S-a deschis apoi foarte mult „inventarul“ tumorilor care pot fi vindecate chiar în stadii
