Miercuri a avut loc, la Prefectura Bihor, prima întâlnire de lucru din acest an a comisiei de monitorizare a Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţea din Băile 1 Mai, înfiinţată în urmă cu opt luni. Discuţiile au urmărit găsirea unor soluţii pentru salvarea rezervaţiei, în urma scăderii debitului izvoarelor termale care alimentează lacul Ochiul Mare, locul în care se dezvoltă în mediu natural nufărul termal, monument al naturii.

Reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor, custodele rezervaţiei cu nuferi termali din Băile 1 Mai - directorul Aurel Chiriac, muzeografii Radu Huza, Marton Venczel şi Adrian Gagiu, ai Gărzii de Mediu - Bruno Paşcu, Transgex - Mircea Novac, Primăriei Sânmartin - primarul Lucian Popuş, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale - Radu Avram Miron şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului s-au întâlnit pentru a discuta posibile soluţii pentru salvarea ariei naturale protejate, a cărei existenţă este periclitată în urma secării lacului termal, constată în 8 decembrie 2012. La discuţii au participat şi biologul Ana Marrossy şi profesorul universitar Vasile Joldea, implicaţi în cariera lor în problematica rezervaţiei.

Dată fiind gravitatea problemei, care pune România într-o lumină extrem de nefavorabilă în ochii Europei, rezervaţia din Băile 1 Mai fiind bun de patrimoniu naţional dar şi european, prefectul Claudiu Pop a chemat la raport specialiştii care ar putea să găsească soluţii pentru menţinerea în viaţă a rezervaţiei. "Ştiu că acolo nu mai poate fi ceea ce a fost vreodată, însă trebuie să vedem ce se mai poate şi dacă se mai poate salva ceva", a spus Claudiu Pop, dând apoi cuvântul membrilor comisiei.

Cea care a punctat ferm adevărata cauză a dezastrului ecologic produs în lacul Ochiul Mare, care adăposteşte trei specii protejate - nufărul termal, melcul melanopsis parreyssi şi roşioara lui Racoviţă - a fost biologul Ana Marrossy