Personalitate marcantă a zonei, Sever Bocu şi-a legat, se poate spune, numele de acest frumos oraş aşezat pe malul stâng al Mureşului. Va fi prezentat în cele ce urmează un scurt curriculum a acestei personalităţi deosebite, raelizată de profesorul Gheorghe Vasiescu.
Începuturile
În perioada interbelică România Mare era împărţită în şapte directorate (regiuni administrative) cu capitalele la Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara. Sediul Directoratului VII era la Timişora. Directoratul nr. I avea sediul la Bucureşti.
Sever Bocu s-a reîntors în ţară în anul 1919 şi continuă activitatea publicistică la Voinţa Banatului, organ săptămânal al P.N.R. (Partidul Naţional Român), în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea politică. Prin activitatea sa neobosită contribuie la Progresul Socio – Cultural al Banatului. La 19 ianuarie 1923 este ales preşedinte al organizaţiei judeţene Timiş a P.N.R. iar în 1924 i s-a încredinţat şi conducerea gazetei România, organul P.N.R. din Transilvania.
Sever Bocu a fost un susţinător consecvent al Instituţiei Monarhice. A condus Directoratul VII al Banatului până la 26 aprilie 1931, directorat ce avea în structura sa judeţele: Arad, Bihor, Caraş–Severin şi Timiş – Torontal. În anul 1930 înfiinţează ziarul Vestul, prin care îşi exprimă acţiunile sale care să ducă la prosperitatea Banatului. În calitateansa de Conducător al ADMINISTRAŢIEI BANATULUI, Sever Bocu şi-a fixat câteva obiective care depăşeau limitele unei organizări şi activităţi strict regionale. El a considerat că ROMÂNII sunt un POPOR EUROPEAN caree chemat să contribuie la înflorirea vieţii materiale şi spirituale a continentului. Considera că românii nu se pot izola de celelalte popoare din comunitatea europeană căci, „Un popor care se izolează, se condamnă singur la sărăcie, la viaţă redusă şi va ajunge să trăiască