Piaţa românească de artă şi-a continuat emergenţa pe parcursul anului trecut, înregistrând o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a ofertei culturale, arată un comunicat al casei de licitaţii Artmark.

Motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii care în 2012 au ajuns să ofere în piaţă un număr mediu lunar de 400 de obiecte de artă, în creştere cu 15% faţă de anul precedent şi mai mult cu 35% faţă de anul 2010.

Dacă în anii 2010-2011, 65% din piaţa de artă din România era formată din activitatea caselor de licitaţii, ale căror vânzări sunt publice (aşadar oficiale şi contorizabile), 2012 este anul în care reperele de tranzacţionare stabilite de casele de licitaţie au determinat o semnificativă creştere a vânzărilor private, de regulă neînsoţite de documente, acestea tinzând să rivalizeze cantitativ cu suma tranzacţiilor realizate public prin licitaţiile de artă.

Eşalonul artiştilor de patrimoniu de importanţă naţională a continuat să reprezinte o investiţie sigură, operele semnate de marile nume ale artei româneşti fiind vânate atât de colecţionarii consecvenţi care doresc să îşi întregească colecţia, cât şi de nou-intraţii în piaţă care fie caută să îşi plaseze banii într-o investiţie sigură, fie doresc să înceapă o colecţie şi aleg varianta consacrată.

După un an 2011 în care toţi artiştii din primul eşalon valoric au cunoscut creşteri fenomenale (Nicolae Grigorescu +58.61%, Nicolae Tonitza +48.49%), anul 2012 a reprezentat un an de consolidare, în care preţurile s-au situat în jurul valorii de piaţă câştigate, cu fluctuaţii minore.

F.A. Piaţa românească de artă şi-a continuat emergenţa pe parcursul anului trecut, înregistrând o creştere de ansamblu de circa 20%, vânzări totale de 14,6 milioane euro şi o diversificare fără precedent a