Piaţa românească de artă a înregistrat în 2012 o creştere de ansamblu de aproximativ 22%, cu o sumă totală obţinută din vânzări de 14,6 milioane de euro, gusturile consumatorilor de artă fiind şi ele dintre cele mai diverse.

Astfel, motorul pieţei de artă a continuat să fie reprezentat de casele de licitaţii, care, în 2012, au ajuns să ofere un număr mediu lunar de 400 de obiecte de artă, în creştere cu 15% faţă de anul precedent şi mai mult cu 35% faţă de anul 2010, arată o analiză a casei de licitaţii Artmark remisă MEDIAFAX.

Dacă, în anii 2010 - 2011, 65% din piaţa de artă din România era formată din activitatea caselor de licitaţii, ale căror vânzări sunt publice - oficiale şi contorizabile -, 2012 a fost anul în care reperele de tranzacţionare stabilite de casele de licitaţie au determinat o semnificativă creştere a vânzărilor private, de regulă neînsoţite de documente, acestea tinzând să rivalizeze cantitativ cu suma tranzacţiilor realizate public prin licitaţiile de artă.

Eşalonul artiştilor de patrimoniu de importanţă naţională a continuat să reprezinte o investiţie sigură, operele semnate de marile nume ale artei româneşti fiind vânate atât de colecţionarii consecvenţi, care doresc să îşi întregească colecţia, cât şi de nou-intraţii în piaţă, care fie caută să îşi plaseze banii într-o investiţie sigură, fie doresc să înceapă o colecţie şi aleg varianta consacrată.

După un an 2011 în care toţi artiştii din primul eşalon valoric au cunoscut creşteri fenomenale (Nicolae Grigorescu +58,61%, Nicolae Tonitza +48,49%), 2012 a reprezentat un an de consolidare, în care preţurile s-au situat în jurul valorii de piaţă câştigate, cu fluctuaţii minore. Astfel, operele importante de Nicolae Grigorescu s-au încadrat în intervalul 100.000 - 200.000 euro, în timp ce picturile de mici dimensiuni ale maestrului au putut fi încă accesate pentru preţ