Expoziţia "Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI - XX", deschisă la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti până pe 28 aprilie, oferă publicului, după 20 de ani, şansa de a reîntâlni 59 de lucrări din arta rusă.

Expoziţia "Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI - XX", care va fi găzduită în Sălile Kretzulescu ale MNAR, până pe 28 aprilie, readuce în atenţia publicului un patrimoniu valoros, mai puţin cunoscut, dar conservat şi restaurat cu grijă pe parcursul ultimelor două decenii.

Este vorba despre 31 de icoane şi 28 de picturi din colecţiile Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului - creaţii semnificative pentru intervalul cronologic dintre secolele XVI-XX.

Selecţia lucrărilor ilustrează, prin câteva exemple reprezentative, evoluţia unei şcoli de pictură care a început sub semnul artei bizantine, a continuat sub influenţa celei occidentale, ajungând la începutul secolului al XX-lea să contribuie la schimbarea profundă a artei europene.

Icoanele prezente în expoziţie, precum "Arhanghelul Gavril" (sec. XVI, şcoala din Novgorod), sunt exemple strălucite ale stilului inconfundabil al iconarilor ruşi, care evoluează de la fidelitatea faţă de arta bizantină spre o mai mare fluiditate a desenului şi o cromatică vie şi strălucitoare.

Marcată până spre sfârşitul secolului al XIX-lea de influenţa unor pictori precum Teofan Grecul şi Andrei Rubliov, pictura rusă îmbină vechiile tradiţii cu influenţe europene occidentale, atingând un mare rafinament tehnic.

Reformele impuse de Petru cel Mare în secolul al XVIII-lea declanşează modernizarea Rusiei, dar şi declinul stilisticii bizantine a artei icoanelor. Efectele în domeniul artei se manifestă prin înfiinţarea şcolii ruse de pictură pe şevalet şi constituirea primelor colecţii de artă occidentală. Noua ge