Trupa timişoreană Pro Musica a sărbătorit, în 15 ianuarie 2013, 40 de ani de la primul concert, sus'inut la Liceul Pedagogic. Pentru Ilie Stepan este data la care s-a emis certificatul de naştere al trupei
Pro Musica este formaţia care va rămâne mereu înscrisă cu litere boldite în istoria culturii rock din România. Este una dintre formaţiile avangardiste care au adus spiritul occidental într-o epocă naţional-comunistă în care acest lucru nu era conceput.
Pentru bănăţeni, a fost ceva natural. Multiculturalitatea şi multietnicitatea celor care avea să treacă prin formaţie de-a lungul timpului şi-a pus amprenta pe Pro Musica.
„Asta a fost spiritul Timişoarei. Niciodată nu s-a spus un cuvânt rău, o jignire pe bază de etnie sau religie. Totul a curs firesc. Fiecare cu gena, temperamentul şi dotările de la natură şi-au pus amprenta pe Pro Musica. Multiculturalitatea şi multietnicitatea s-a făcut simţită înainte să fie inventat termenul în Uniunea Europeană. În Banat a funcţionat acest concert de unitate prin diversitate cu mult timp înainte, dar paradoxal tocmai când Europa promovează acest spirit ea dispare de la noi”, a declarat Ilie Stepan.
„Timişoara a deranjat şi deranjează pentru că este un oraş vestic”
Este suficient să arunc[m un ochi pe numele celor care au cântat în Pro Musica, de-a lungul celor patru decenii, pentru a ne da seama efectele etniilor: Dixie şi Erland Krauser, Nick Krakovski, Ştefan Inczedi, Zoltan Homoki, Ionel Tarnocszi, Richard Schoring, Cristian Podratzky, Alex Perin Boian, Erwin Şarfulea, Mişi Farkas, Doru Iosif-Titz, Doru Apreotesei, Dorin Doroftei,, Adina Dimitriu, Florin Călinescu, Bojor Hariga, Vasile Dolga, Gigi Pavel, Tinel Petroşel sau textierul Marian Odangiu. Cu toţii au fost coagulaţi în jurul lui Ilie Stepan.
Influenţele muzicii din Vest, în special cele din Unga
