Bulgaria a încheiat 2012 cu al treilea cel mai mic deficit bugetar în Europa - după Suedia, și aproape la egalitate cu Germania. Din patronatul bulgar însă avertizează că stabilitatea fiscală a devenit o piedică pentru dezvoltarea economică.
Corespondentul RFI la Sofia, Petio Petkov
80% din datoriile sectorului privat /227% din PIB/ au depășit cu mult termenul scadenței. Politică fiscală exemplară aplicată de toate guvernele bulgare după introducerea, în 1997, la cerera FMI, a consiliului monetar care nu permite ca cheltuielile să depășească veniturile și fixează cursul levei de cel al mărcii germane – mai târziu de euro, a contribuit la menținerea datoriei de stat la un nivel de învidiat în cadrul Uniunii - sub 15% din PIB.
Economia bulgară a devenit însă ostateca stabilității fiscale, avertizează în raportul său anual Camara de industrie și de comerț. În condițiile crizei financiare datoria corporativă a crescut de peste 2,2 ori. Și mai grav este faptul că 80% din datoriile sectorului privat depășesc cu mult termenul scadenței și cauzează falimente în lanț și grave probleme sociale. Astfel de disproporții nu există în nici-o altă țara europeană. În Germania, de pildă, datoria statului și cea corporativă au mărimi comparabile.
Îndatorarea sectorului privat are ca efect reducerea cu 1,6-2% a ritmului de creștere economică.
Problemele cele mai mari sunt în sectorul companiilor mijlocii - cele cu între 30 și 250 de angajați. Cresc cel mai repede datoriile sub forma de salarii neplătite.
Sectoarele cu cele mai mari datorii sunt cel imobiliar, comerțul și construcțiile. În sectorul sănătății publice, în special spitalele municipale, finanțarea se face cu întărzieri ce merg până la 36 de luni.
Guvernul bulgar urmărește în primul rând menținerea deficitului sub control. În acest scop în ultimii ani statul cu regularitate amân
