În timp ce Arhiepiscopia Sucevei cere în instanţă retrocedarea a 166.000 de hectare de pădure, statul se răzbună şi a obţinut rejudecarea proprietăţii asupra celei mai cunoscute lavre din România, Mânăstirea Putna Sursa: AGERPRES

Tribunalul Suceava a admis, pe 10 ianuarie, recursul prin care Direcţia Finanţelor cere reexaminarea hotărârii aceleiaşi instanţe din 1 iunie 2011. În decizia de acum 18 luni, Bisericii (reprezentată de Mânăstirea Putna) îi era recunoscut dreptul de proprietate a 14 hectare ce constituie vatra lăcaşului, chiliile şi biserica, inclusiv mormântul lui Ştefan cel Mare.

Acum dreptul de proprietate se va rejudeca. Călugării suţin că acţiunea nu este doar ilegală, depăşindu-se termenul de 15 zile pentru depunerea contestaţiei, dar şi imorală. Asta pentru că “nimeni, niciodată în istoria Putnei – nici fanarioţii, nici stăpânitorii austro-ungari, nici măcar conducătorii comunişti – nu au mers până acolo încât să afirme că pământul de sub mormântul Sf. Ştefan cel Mare nu este al Mănăstirii Putna”, s-a declarat revoltat Stareţul Arhimandrit Melchisedec Velnic.

Vatra lăcaşului nu a fost niciodată în acte în proprietatea Bisericii pentru că a fost inclusă în Fondul Bisericesc creat de austrieci în 1783 şi intabulat apoi de comunişti.

Şi Arhiepiscopia Sucevei şi Bucovinei se foloseşte de neclarităţile legate de Fondul Bisericesc din 1783 şi cere retrocedarea a 166.000 de hectare de pădure.

„Iar după viaţa noastră, pe cine va alege Dumnezeu să fi e domn să nu clintească dania şi întăritura noastră.”

ŞTEFAN CEL MARE