Mulţi medici din serviciile publice au şi cabinete private sau sunt angajaţi ai unor furnizori particulari de servicii de sănătate, astfel de situaţii trebuind analizate şi din perspectiva unui potenţial conflict de interese, mai ales dacă un doctor ocupă şi o funcţie de conducere, potrivit MS.

Ministerul Sănătăţii (MS) a prezentat Guvernului, miercuri, o notă privind finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. Documentul prezintă detalii privind situaţia actuală a finanţării furnizorilor medicali, dar şi informaţii referitoare la noi măsuri şi principii ce vor fi promovate de MS pentru aplicarea politicilor de sănătate publică.

Astfel, potrivit MS, un număr important dintre medicii care profesează în serviciile publice au şi cabinete private sau sunt angajaţi ai unor furnizori privaţi de servicii de sănătate. Sesizări numeroase primite din partea pacienţilor reclamă multe aspecte negative ale unor astfel de situaţii, toate desfăşurându-se în defavoarea sistemului public şi contribuind substanţial la utilizarea ineficientă şi, de cele mai multe ori, nejustificată, a fondurilor publice pentru sănătate, se arată în nota citată.

MS a mai precizat că majoritatea cabinetelor private, în care lucrează aceiaşi medici angajaţi în spitale, au contracte cu casele de asigurări de sănătate, ceea ce le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital, care sunt decontate de asigurările publice de sănătate. Se generează, astfel, o cerere nu întotdeauna justificată de servicii spitaliceşti, mult mai costisitoare pentru sistem, se mai arată în documentul MS.

Dubla calitate de angajat a personalului medical permite şi exploatarea inversă a circuitului pacienţilor: cei care se prezintă în serviciile publice (inclusiv la serviciile de ambulanţă) sunt îndrumaţi, sub