Lipsa micului dejun perturbă activitatea cerebrală, mai ales dintr-o parte a cortexului orbito-frontal, asociată cu stimulii "plăcuţi" din circuitul recompensei. La persoanele care sar peste masa de dimineaţă se declanşează o supra-activare a acestei regiuni a creierului când persoana dă apoi peste alimente bogate în calorii, simţind nevoia să se arunce pe acest tip de hrană, informează Agerpres.
Este ceea ce au demonstrat cercetări desfăşurate de o echipă de la Imperial College din Londra, care a prezentat rezultatele la un congres de ştiinţe neurologice. A fost studiat creierul a circa 20 de persoane (adulţi tineri cu un indice de masă corporală normal) în diferite situaţii (post, mic dejun, injectare de ser fiziologic sau de grelină, "homonul foamei").
Prima observaţie este că lipsa micului dejun duce la o atracţie mult mai mare faţă de alimentele bogate în calorii. La prânz, voluntarii care nu au mâncat dimineaţă au consumat în medie cu 20% mai multe calorii decât atunci când au mâncat dimineaţă. Nu senzaţia de foame explică totul: ea poate fi potolită la fel de bine consumând mâncare slab calorică, dar creierul dictează un alt comportament.
Lipsa micului dejun perturbă activitatea cerebrală, mai ales dintr-o parte a cortexului orbito-frontal, asociată cu stimulii "plăcuţi" din circuitul recompensei. La persoanele care sar peste masa de dimineaţă se declanşează o supra-activare a acestei regiuni a creierului când persoana dă apoi peste alimente bogate în calorii, simţind nevoia să se arunce pe acest tip de hrană, informează Agerpres.
Este ceea ce au demonstrat cercetări desfăşurate de o echipă de la Imperial College din Londra, care a prezentat rezultatele la un congres de ştiinţe neurologice. A fost studiat creierul a circa 20 de persoane (adulţi tineri cu un indice de masă corporală normal) în diferite situaţii (post, mic
