Staţiunile de schi înfiinţate în una din zonele defavorizate ale judeţului Hunedoara sunt marea speranţă a localnicilor, care în ultimele decenii au trăit aproape numai de pe urma mineritului.

Valea Jiului s-a confruntat în ultimii ani cu probleme sociale grave ca urmare a închiderii minelor de cărbuni şi a izolării zonei, percepută drept una nesigură pentru investitori. Situaţia a început să se schimbe o dată cu începerea unor proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile din Straja şi Parâng, iar în prezent localnicii şi reprezentanţii administraţiilor publice din oraşele văii sunt mai optimişti ca niciodată. Reţeta succesului, spun ei, este turismul din sezonul de iarnă.

700.000 de lei, venituri la început de sezon

În Staţiunea Straja, în circa o lună de la inaugurarea telegondolei spre cele peste 300 de cabane din vârful Vâlcan şi spre cele opt pârtii de schi, la bugetul Primăriei Lupeni s-au strâns peste 400.000 de lei. Banii provin din biletele la telegondolă şi pentru telescaunul din staţiune. Acestei sume i se adaugă alţi 300.000 de lei, proveniţi din taxele şi redevenţele percepute de primărie cabanierilor. „Veniturile pe care le obţinem în fiecare iarnă de pe urma staţiunii Straja sunt din ce în ce mai mari şi încă suntem la începutul dezvoltării domeniului schiabil”, spune Gabriel Lungu, city managerul din Lupeni, municipiu aflat la poalele staţiunii.

Trăiesc de pe urma turiştilor

Câteva sute de familii din Lupeni şi din oraşele învecinate îşi asigură traiul din închirierea cabanelor şi din serviciile oferite turiştilor care ajung în Straja. Amfitrionul staţiunii este omul de afaceri Emil Părău, primul investitor local în turism. Hunedoreanul şi-a ridicat în urmă cu mai bine de 15 ani o cabană de vacanţă în Straja, pe care ulterior a închiriat-o turiştilor. În prezent, averea lui Emil Părău a ajuns