Exporturile României către SUA, cea mai mare economie a lumii şi unul dintre cei mai mari consumatori ai planetei, sunt de aproape opt ori mai mici decât cele către Germania, ţinta exporturilor multora dintre ţările Europei Centrale şi de Est, cu toate că Bucureştiul a primit din partea Washingtonului mai multe facilităţi pentru impulsionarea schimburilor comerciale.
Practic, cu 2 mld. dolari schimburi comerciale, SUA nu reprezintă decât 2% din totalul schimburilor comerciale ale României.
Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România, în condiţiile în care principalele ei pieţe de export, zona euro, inclusiv Germania, se confruntă cu scădere economică. Este adevărat că în decursul a zece ani schimburile comerciale dintre România şi SUA s-au dublat, dar aceasta se încadrează în tendinţa generală de creştere a consumului pe glob.
Cadru prielnic exporturilor româneşti în SUA
După căderea comunismului, România a primit din partea SUA, în noiembrie 1993, "clauza naţiunii celei mai favorizate", un cadru menit să faciliteze şi să promoveze relaţiile economice. În august 2006, statutul a fost permanentizat, Congresul SUA considerând că România a făcut progrese în procesul de reformă economică şi în crearea condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă. Totodată, în martie 2003, Washingtonul a acordat României statutul de "economie de piaţă", de asemenea un element important în încurajarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi în atragerea investiţiilor americane.
România însă nici măcar nu figurează pe lista ţărilor în care secretarul de stat Hillary Clinton a promovat interesele afacerilor americane, cu toate că diplomatul american a vizitat, în timpul mandatului, ţările vecine Bulgaria şi Polonia.
Anul trecut, SUA au ocupat locul 15 în clasamentul destinaţiilor pentru exporturile româneşti, comparativ cu l
