Anul acesta, Uniunea Europeana a decis sa-si onoreze cetatenii. Europenii si europencele vor avea ocazia sa se informeze in legatura cu drepturile lor, printre care se numara si cel de a trai si de a munci in Europa.
Insa aceste oportunitati de a munci si de a locui ii privesc pe toti cetatenii europeni? Suntem toti in aceeasi barca?, intreaba publicatia franceza Le Monde, pe pagina sa de bloguri.
Intrarea Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana, in anul 2007, a fost acompaniata de masuri tranzitorii. Aceste masuri stipuleaza ca romanii si bulgarii trebuie, in aceasta perioada, sa faca dovada unei resedinte daca vor sa exercite o activitate profesionala.
15 state membre ale Uniunii Europene, printre care si Franta, au decis sa aplice aceste restrictii fata de solicitantii de locuri de munca in aceste tari. Alte 10 tari si-au deschis piata muncii. Perioada tranzitorie nu trebuie sa depaseasca sapte ani. Astfel, dispozitiile in cauza nu se vor mai aplica dupa 31 decembrie 2013. Noua tari, inclusiv Franta, au mentinut masurile tranzitorii pana in prezent.
Rromii romani din Franta: Suntem europeni, europeni francezi
Rromii din Franta, majoritatea cetateni romani, dar si bulgari intr-o mai mica masura, nu fac exceptie de la regula, fiind si ei supusi acelorasi masuri restrictive, incheie Le Monde, care publica un mini-reportaj audio realizat intr-una dintre cele noua tabere de rromi din Saint-Herblain, la periferia orasului Nantes, situat in vestul tarii.
"Suntem europeni, dar cu burta goala. Suntem din Romania, suntem veniti aici din cauza greutatilor", a spus unul dintre rromi, ajuns in Franta in anul 2007.
"Suntem europeni. Europeni francezi. Mai bine sa ne faca o cetatenie franceza, pentru ca noi aici ne simtim mai bine, pentru ca noi aici avem un trai mai bun. In Romania am 10 euro
