Conflictul din Mali se extinde. Spectaculoasa luare de ostatici de pe o platformă de extracţie a gazelor naturale, în Algeria, are legătură directă cu războiul din statul african. Prin răpirea celor câteva zeci de occidentali, Islamiştii au reuşit să atragă atenţia întregii comunităţi internaţionale dar şi să atragă practic în conflictul cu Franţa din Mali şi principala putere militară regională, adică Algeria.

Cum ar putea evolua lucrurile de pe teren ţinând cont de aceste incidente?

O săptămână după intrarea în scenă a Franţei, 7 zile deci după declanşarea acestui "război francez contra terorismului", armata din Hexagon este mai departe singurà în deşert chiar dacà intervenţia ei este sprijinită, mai ales la nivel politic şi diplomatic de comunitatea internaţională. Cert, Uniunea Europeană a decis într-un final că-şi va trimite experţii în Mali ca să-i formeze pe militarii locali. E vorba însă de o propunere făcută mult înaintea intervenţiei militare franceze de săptămâna trecută. Cert, alte state europene au propus să trimită ajutor medical, umanitar sau logistic în Mali. Marea Britanie de exemplu oferă avioane de transport. Americanii dau şi vor da şi mai multe informaţii extrem de importante militarilor francezi, graţie sateliţilor de care dispun.

În ciuda acestui sprijin unanim, nicio ţară europeană nu se gândeşte să ia parte şi la lupte. Europa apărării rămâne în continuare o vorbă goală. Doi ani după intervenţia din Libia - care indirect a declanşat actualul conflict - nicio ţară nu contestă legitimitatea intervenţiei franceze dar sprijinul se opreşte practic aici şi asta chiar dacă, aşa cum recunoştea însăşi cancelara germană Angela Merkel, "terorismul din Mali nu e doar o ameninţare pentru Africa ci şi pentru Europa". Berlinul, care alături de Paris se vrea "motorul Europei" e dispus în cel mai bun caz, să contribuie cu două avio