Mii de craioveni care au cumpărat case şi apartamente construite din fondurile statului ar putea avea probleme tocmai din cauza neglijenţei instituţiilor care le-au vândut respectivele imobile. Pentru că nu au respectat legea, contractele respective ar putea fi declarate nule.

Regimul comunist i-a făcut proprietari pe români pe apartamentele în care locuiau. În rate sau cu banii jos, oamenii şi-au cumpărat apartamentele sau casele repartizate de stat. După 1990, nu toţi reuşiseră să achite integral imobilele în care locuiau, aşa că ori au făcut rost de diferenţa de bani, ori au continuat să plătească ratele. Cum domeniul imobiliar era slab reglementat, în timp au apărut legi care au stabilit cadrul legal în care se puteau cumpăra locuinţele care se mai aflau în proprietatea statului. Vânzările s-au făcut haotic, nu exista o evidenţă clară a proprietăţilor, astfel că, în 1996, a apărut Legea cadastrului, modificată şi ea succesiv în anii ce au urmat. Apariţia ei a adus o rază de lumină în hăţişul imobiliar. Cea mai importantă reglementare pe care a adus-o a fost obligativitatea întocmirii documentaţiei de cadastru a imobilelor supuse vânzării, a intabulării lor în cartea funciară, deci aducerea la lumină a tranzacţiilor imobiliare. În felul acesta, statul a început să aibă o evidenţă a numărului de proprietari şi proprietăţi. Practic, nimic nu se putea vinde până când nu exista documentaţia cadastrală, iar contractele de vânzare-cumpărare trebuia legalizate la notarii publici.

Între „nu am avut bani...“

În Craiova, două instituţii s-au ocupat de vânzarea caselor, apartamentelor şi a spaţiilor comerciale construite de stat pe vremea comuniştilor: Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public, aflată în subordinea primăriei, şi Regia Autonomă Invest din subordinea Consiliului Judeţean Dolj, actuala Direcţie de Pază şi Servicii. Prim