Bugetele diminuate de criză au făcut ca proiecte de dezvoltare mari, precum cel al Zonei Metropolitane Timişoara, să fie îngheţate. Studiile de fezabilitate, rapoartele şi strategiile în care s-au investit bani mulţi trebuie folosite rapid de Consiliul Judeţean, Primăria Timişoara şi Primăriile limitrofe cuprinse în proiect, pentru a nu reprezenta o mostră de bani publici irosiţi. În acest context, se vorbeşte despre “resuscitarea” conceptului Zonei Metropolitane Timişoara şi a investiţiilor aferente.
Un proiect rămas la nivel de teorie
În anii premergători crizei economice, Zona Metropolitană Timişoara – proiect ce presupune crearea unei unităţi administrative integrate între Timişoarei şi localităţile din imediata apropiere – devenise cap de agendă publică la Primăria Timişoara şi la Consiliul Judeţean Timiş. S-a constituit şi un Consiliu Consultativ Metropolitan, ce presupunea ca Timişoara şi comunele periurbane, Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşniţa Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata, Orţişoara, Remetea Mare, Şag şi Parţa, să ia la comun deciziile importante legate de urbanism şi amenajarea teritoriului. Reducerea bugetelor de investiţii a făcut însă ca Zona Metropolitană Timişoara să fie tot mai rar pomenită la şedinţele Consiliilor Judeţean şi Local.
Problema îngheţării acestui proiect a fost luată în discuţie, recent, în plenul C.J. Timiş. În urma atribuirii traseelor de transport din judeţ, s-a constatat că există două solicitări din partea Primărilor Bucovăţ şi Remetea Mare, prin care se propune să se renunţe la transportul judeţean şi să se efectueze transportul în cadrul Zonei Metropolitane Timişoara.“În acest sens, aş vrea să clarificăm ce înseamnă şi în baza cărei legi funcţionează această Zonă Metropolitană Timişoara, pe baza căreia s-a creat Societatea Metropolitană de Transport Tim
